Moartea unui om răvășește de câteva zile și, să nu ne iluzionăm!, doar pentru câteva zile, agenda unei societății stricate.
Fără să-mi doresc să intru în vreo tabără, spun, adunând fir cu fir de rațiune, de pe unde e împrăștiată, că, deși orice subiect poate fi „vorbit”, unele chiar trebuie vorbite de oameni care se pricep.
Despre boli, oricare ar fi ele, trebuie să vorbească doctorii. Tot ei trebuie să spună în ce măsură cârligul social trebuie să fie parte din tratamentul NECESAR vindecării unei suferinte sau încetinirii evoluției sale.
Ne-am obișnuit să vorbim toți în spațiul public, despre orice, doar pentru că știm să scriem și să citim. Și emitem păreri fără nici cea mai mică dorință de a afla părerea unui om care a învățat ani în șir despre subiectul în care noi intrăm cu bocancii.
Altfel, să mă iertați pentru ceea ce spun, puțini dintre noi ar trece testul privitului în ochi, în propria oglindă, ce să mai zic de testul unui psihlolog de școală veche. Cât despre testul OMENIEI, Dumnezeu ȘTIE!
Dumnezeu s-o odihnească pe Iulia Marin!