Dana Chera
  • Prima pagină
  • Minutul de aur
  • Oameni frumoși
  • RO MÂNIE
  • Iubește și fă ce vrei
  • Ia povestea!
  • Crezi ce vezi
Dana Chera

www.danachera.ro

  • Prima pagină
  • Minutul de aur
  • Oameni frumoși
  • RO MÂNIE
  • Iubește și fă ce vrei
  • Ia povestea!
  • Crezi ce vezi
Rubrica:

Minutul de aur

respect-pentru-dascali
Minutul de aur

ACUM E MOMENTUL!

de Dana Chera 23 mai 2023

Exigența cu care societatea asta labilă se uită la dascăli mă scoate de minți! Felul în care EVALUĂM NOI calitatea învățământului românesc taman când dascălii cer salarii potrivite pentru rolul lor de formatori de caractere este jenant. Așa cum jenantă e replica: da, nu e normal să luați atât de puțini bani, DAR…. Păi, măi societate de comentatori, oprește-te înainte de dar! Nu e normal ca un dascăl să ia mai puțin decât un șofer la Consiliul Județean. Ce e dincolo de „dar” este DEGEABA. NIMENI nu-i oprește pe guvernanți să pună reguli de performanță, să-i stimuleze pe dascăli să fie mai buni, să-i scoată din sistem pe cei care nu-și fac meseria cu onoare și rezultate. Nimeni. Dar dacă ar fi reguli, cine să mai facă doctori niște analfabeți??? Cine să mai treacă odraslele inculte ale potentaților, an după an, până la diploma de absolvire? Cine să mai închidă ochii la presiunea părinților care știu ei mai bine cum se face carte adevarată? Cine să mai dea afară din școală pramatiile care-și umilesc dascălii și colegii. Cine? DE ASTA NU SUNT REGULI! Ca efectul lipsei lor să fie invocat când profesorii cer drepturi. Și ca ele să nu încurce carierele unora pe care o școală pe bune i-ar împiedica să ajungă miniștri.

Greva profesorilor ar putea reseta atmosfera mioritică păguboasă în care băltim de atâția ani. Lasă, frate! Ce ne trebuie agitație? Acum s-au găsit? Asta e momentul?!

Da. Ăsta e MOMENTUL! MOMENTUL: RESPECT PENTRU DASCĂLI!

23 mai 2023 0 comentariu
4 FacebookTwitterPinterestEmail
Iohannis bagă în grevă România educată
Minutul de aur

Iohannis bagă în grevă România educată

de Dana Chera 17 mai 2023

FAPT: un profesor debutant are azi, când scriu, un salariu de 2 500 RON. Azi, kilogramul de cireșe este 65 RON. Un calcul de alfabetizat arată că un profesor debutant își poate cumpăra cu tot salariul său lunar cam 8 lădițe de cireșe.

Adică statul consideră că atât face un profesor debutant azi. Cu salariu mediu din învățământ, care a crescut, potrivit analiștilor, cu 178% în zece ani, dar a rămas încă sub salariul mediu din economie, se pot cumpăra azi vreo 15 lădițe de cireșe.

Comparația cu cireșele este relevantă. Pentru că ăsta e adevărul dureros: mulți dintre dascăli nici nu se gândesc să-și facă vreun moft de primăvară. Nu-și permit nimic din ce le-ar plăcea sau le-ar aduce bucurie.

Și atunci întreb: cum pot niște oameni amărâți să transmită poftă de viață și de cultură unor copii? Cum pot, dle președinte? Am o curiozitate: dvs ați mâncat anul ăsta cireșe? Și, dacă da, nu vi s-a aplecat?! Cum puteți mânca și dormi liniștit știind că viitorul țării e în mâinile unor oameni care nu mai cred nici în ziua de mâine?

17 mai 2023 0 comentariu
1 FacebookTwitterPinterestEmail
TABLOUL UNEI DRAME NATIONALE
Minutul de aur

TABLOUL UNEI DRAME NAȚIONALE

de Dana Chera 9 mai 2023

– Mai puțin de 10 polițiști la Antidrog, într-un oraș cu peste 160 de mii de oameni.
– Părinți care se opun testării copiilor la școală, ca să se afle daca au consumat sau nu substanțe interzise.
– Școală… care nu face prevenție DELOC sau, dacă o face pe ici pe colo, demersul este unul anost, fără de impact pentru elevi.
– Profesori care, de frica stigmatizării, refuză să iasă din zona de negare a fenomenului. Ai mei, nu! Noi, nu! Aici, în niciun caz!
– Doctor: cei care consumă marijuana înainte de 18 ani riscă de până la „7 ori mai mult să dezvolte o tulburare de consum de canabis decât adulții.” ADICĂ în pas alergător spre DEPENDENȚĂ!
– Riscul dependenței de iarbă:

„1. Complicații pulmonare
2. Complicații cardiace
3. Slăbirea sistemului imunitar
4. Probleme de învățare
5. Paranoia
6. Halucinații
7. Depresie, anxietate
8. Gânduri suicidare”

(Ionuț Fronea, Medic Specialist Farmacologie Clinica, Expert DOC). SURSA: doc.ro

– Propunere legislativă care prevede ca deținerea de canabis, în limita a 3 grame, pentru consum propriu, să constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 3.000 de lei, și nu cu ani de închisoare. (Sursa: Libertatea)

Sunt revoltată. Magistrați și politiști infiltrați in retelele de trafic de stupefiante spun că situația este de o gravitate greu de cuprins. Și România, oficial, vrea legi… relaxate. După modele pe care le adoptă pe bucăți, fără noimă, pentru că sunt cool. Eu sper să nu ne trezim… recreațional… pe lumea cealaltă!

A, am văzut că se poartă „să nu ne facem că nu am încălcat legea”, vezi adepții „procedeului Horodniceanu”. Eu nu m-am atins de droguri niciodată în viața mea. Ceea ce vă recomand și vouă, dragii mei!

9 mai 2023 0 comentariu
2 FacebookTwitterPinterestEmail
Discurs periculos!
Minutul de aur

Discurs periculos!

de Dana Chera 4 mai 2023

Față in față cu profesori speriați de inteligența artificială, copiii află tot mai des că nu e bine NIMIC din ce le place să facă. Adică, altfel spus, vin roboții și vor face orice de o mie de ori mai bine decât oamenii. Robotul desenează ca Monet, chiar mai bine, la ce să te mai joci cu creionul pe hârtie!? Robotul scrie mai bine decât Dostoievski, la ce să te mai strofoci să inșiri niște idei pe foaie? ! Robotul face, robotul drege! A, vrei să fii tare: fă roboți!!

Eu le-aș transmite dascălilor cu astfel de discurs că robotul poate, până la urmă, să și predea. Am văzut experimentul cu mașinăria care a fost pusă să judece in Estonia și pot da multe exemple în care aplicații deștepte fac pe avocatul în sala de judecată, asistând părțile implicate în proces. Deci….

EU nu-mi doresc roboți la catedră, dar nici oameni care, neînțelegând că generația asta de copii e între lumi, promovează doctrina lui DEGEABA. ORICE FACI E DEGEABA!

I-aș încuraja pe copii să-și urmeze visul. Să lupte pentru implinirea lui și, cu siguranță, lumea ce vine va găsi o formulă să-i răsplătească pentru munca lor! Nu văd o lume fără oameni! Și, oricum, nu văd o lume fără oameni care muncesc.

Și, dacă e să terminăm cu ipocrizia, nu vi se pare că din ce în ce mai puțini copii știu ce cale să aleagă? Și, daca unii tot știu, cum să le calci în picioare dorința? Cred că minsiunea de dascăl a fost, e și va fi să lege lumile între ele. Să facă punți! ÎN NICIUN CAZ SĂ IMPINGĂ VIITORUL ÎN HĂU!

4 mai 2023 0 comentariu
1 FacebookTwitterPinterestEmail
Minutul de aur

SĂ NU PUNEM MÂNA PE PIETRE!

de Dana Chera 21 aprilie 2023
SĂ NU PUNEM MÂNA PE PIETRE!
SĂ NU PUNEM MÂNA PE PIETRE!
SĂ NU PUNEM MÂNA PE PIETRE!

Moartea unui om răvășește de câteva zile și, să nu ne iluzionăm!, doar pentru câteva zile,  agenda unei  societății  stricate.
Fără să-mi doresc să intru în vreo tabără, spun, adunând fir cu fir de rațiune, de pe unde e împrăștiată, că, deși orice subiect poate fi „vorbit”, unele chiar trebuie vorbite de oameni care se pricep.

Despre boli, oricare ar fi ele, trebuie să vorbească doctorii. Tot ei trebuie să spună în ce măsură cârligul social trebuie să fie parte din tratamentul NECESAR vindecării unei suferinte sau încetinirii evoluției sale.

Ne-am obișnuit să vorbim toți în spațiul public, despre orice,  doar pentru că știm să scriem și să citim. Și emitem păreri fără nici cea mai mică dorință de a afla părerea unui om care a învățat ani în șir despre subiectul în care noi intrăm cu bocancii.

Altfel, să mă iertați pentru ceea ce spun, puțini dintre noi ar trece testul privitului în ochi, în propria oglindă,  ce să mai zic de testul unui psihlolog de școală veche. Cât despre testul OMENIEI, Dumnezeu ȘTIE!

Dumnezeu s-o odihnească pe Iulia Marin!

21 aprilie 2023 0 comentariu
3 FacebookTwitterPinterestEmail
oier
Minutul de aur

Lumea fără sclipici

de Dana Chera 21 aprilie 2023

Azi, Vasile. 47 de ani. Oier. 13 frați, 9 copii. A terminat 8 clase. I-au plăcut matematica și româna și ar fi continuat să învețe. Nu e mereu după voia noastră! Oile? Sunt mai bune decât oamenii. Mai blânde. Acum, cu experiența lui de viață, că știe cum e cu oamenii și oile, dacă ar fi să aleagă drumul, s-ar face din nou oier.

21 aprilie 2023 0 comentariu
0 FacebookTwitterPinterestEmail
Vasile Bănescu
Minutul de aur

CÂND ADEVĂRUL NU E COOL

de Dana Chera 8 aprilie 2023

Mare agitație! 

Purtătorul de cuvânt al BOR, un fin intelectual, de altfel, a comentat fără ipocrizie și fără a ține cont de turme și direcția lor haotică o nenorocire petrecută într-un liceu din România. Un elev și-a înjunghiat profesoara. Vasile Bănescu spune că (în țara din care mulți am emigra mâine, paranteza îmi aparține) bântuie un curent care „mângâie pe creştet lenea, prostia, incultura, indisciplina, depravarea precoce, permisivitatea totală şi care promovează intens dizolvarea autorităţii de orice tip”. Care parte din frază nu e adevărată? Eu cred că este fix așa! Și mai cred că totul pleacă de la cei care fac și aplică legi și reguli în Educație. Și mai cred că, indiferent de numele curentului, că el se cheamă progresism sau nu, situația se agravează văzând cu ochii. Și, da, în curând, se vor înmulți psihologii care vor fi chemați să explice gesturi extreme ale unor copii care au pășit în scoală încrezători, dar care au fost transformați de lipsa regulilor în cele mai vulnerabile ființe. Manipulabile. Izolate. Temătoare. Triste. Fără să-și știe menirea și fără să-și dorească măcar s-o caute. Prinse în discuții mâloase despre identitatea de gen. 

Și,  dacă l-am dezlipi pe dl Bănescu de BOR și am judeca declația sa fără prejudecată, fără frica de a fi acuzați că nu suntem cool și că nu întelegem libertatea,  am fi cam pe acolo cu părerea. E drept, pentru asta trebuie să ne asumăm  versiunea  noastră curajoasă!

Și… o ploaie de injurii!

LIBERTATEA DE EXPRIMARE… NU E DOAR DESPRE LIBERTATEA UNORA  DE EXPRIMARE.

8 aprilie 2023 0 comentariu
1 FacebookTwitterPinterestEmail
Minutul de aur

LUMEA FĂRĂ SCLIPICI

de Dana Chera 6 aprilie 2023
lumea-fara-sclipici-1
lumea-fara-sclipici-2

Oamenii. Pe cei mai mulți, miliarde… nu avem cum să-i știm. Pe  unii i-am putea afla, dar nu vrem. Pe lângă unii trecem, îi vedem și… mergem mai departe. Am decis să mă opresc de câte ori pot ca să vă arăt oamenii pe lângă care obișnuim să trecem în grabă.

PEPE

57 de ani. Doua fete și două nepoate… „după una din ele”  muncește „la fiare”.  L-am rugat să-mi arate mâinile… Pepe adună fier vechi și îl vinde. Azi a făcut 15 lei. L-am găsit odihnindu-se pe marginea drumului. Mai avea ceva de mers până acasă. L-am întrebat: dacă ar lua-o de la capăt ce ar vrea să fie. Mi s-a părut că se uită spre cer. I-am mulțumit că m-a lăsat să-l cunosc!

6 aprilie 2023 0 comentariu
1 FacebookTwitterPinterestEmail
Minutul de aur

PROTEST DE OM DEȘTEPT

de Dana Chera 4 aprilie 2023
PROTEST DE OM DEȘTEPT
PROTEST DE OM DEȘTEPT

Un om la care ma uit, pe care il ascult, pe  care îl citesc.  ANDREI SERBAN.  Cred ca mesajul transmis de domnia sa, țintit pe scandalul actorilor cauzat de premiile UNITER,  e despre noi toți și despre ce e pe cale să vină peste noi. 

Am preluat scrisoarea regizorului Andrei Serban de pe blogul scriitorului Liviu Antonesei. 

CRIZA DE ÎNCREDERE

Dragi colegi, acest text vi se adresează în primul rând.

Scriu într-un moment când orice riscă să nu fie auzit. Dar mă simt responsabil s-o fac.

Motivul de a scrie e criza provocată de nominalizările UNITER. „Azi iarna vrajbei noastre”… (cum spune Richard III) e o criză artistică ajunsă în top news! Oare poate fi comparată cu o criză economică, cu inflația, sau cu șomajul?! Hmm…

În atmosferă se simte un fel de premoniție sumbră că marea călătorie a teatrului, așa cum cei mai mulți am trăit-o, e în pericol să se sfârșească.

Scriu aceste rânduri de la New York și să stiți că exact asta e starea de spirit și aici – doar din America s-a răspândit spre toată Europa!

Dezbaterile dintre tabere, aparent despre abuzuri, (absolut normale) sugerează o criză foarte acută de încredere, atât în sistemul de guvernare cât și față de teatrul însuși, aflat în pericol de a deveni o insulă stearpă și pustie. De ce atmosfera asta agresivă, violentă, toxică, în care confrații se judecă între ei cu aroganță, cu ură? De ce artiștii sunt în acest moment priviți cu suspiciune de publicul larg, fiind incriminați, chiar discreditați? Expunând puroiul, opusul frumosului ce izvorăște din artă, artiștii sunt de fapt oglinda lumii în care trăim, cu nimic mai buni sau mai răi decât restul umanității. Nici publicul nu este uniform – include grupuri inovatoare care îi susțin pe cei care doresc moartea tradiției și noutatea cu orice preț (spiritul inspirat de cancel culture), dar și „fosile vinovate ale trecutului”, în care eu nu am cum să nu mă recunosc.

De copil am încercat să urmez sfatul bunicii mele: „să te vezi pe tine așa cum te văd alții”. Nu l-am uitat până azi, dar busola e din ce în ce mai dificil de ținut.

De unii pare că sunt catalogat ca un om în vârstă care aparține unei lumi apuse odată cu Ciulei și Pintilie (dar se mai știe oare cine au fost Ciulei si Pintilie?!). Cum nu sunt nici membru UNITER, nici tânăr revoluționar, nu aparțin vreunui trib anume, nici nu locuiesc în țară permanent, sunt o țintă favorită pentru cei care se legitimează prin apartenența la un grup sau la altul. Azi (ca în stalinism) nimic nu e mai ușor decât să acuzi, să împroști cu noroi, fără adevărate dovezi. Problema e că cei care fac scandal nu sunt niciodată interesați de artă cu adevărat.

Să mă ierte bunica, dar nu pot să mă văd așa cum mă descriu aceștia. Cred că fac parte dintre artiștii care chiar caută ceva și nu am nici dorința, nici energia să devin activist și să fac revoluții culturale. Nu neg dreptul altora de a fi altfel.

Trăim într-o lume în care nu mai există dialog, unde totul e asimilat superficial, în ritm galopant, digestia fiind determinată de fenomenul fast food. Lacomi să fim recunoscuți, rebeli contra oricui, rapid descurajați, prizonieri ai milei de noi inșine, vulnerabili, ne considerăm cu prea multă ușurință victime. Ne e teamă că nu posedăm destul, vrem să avem putere, să fim „pe val”.

Premiile aduc prestigiu și deschid uși, dar coronițele se vestejesc iute; vorbesc din experiență, am luat destule ca să nu mai aștept altele. Cei tineri au nevoie de premii, ca un imbold pentru pasul următor în carieră. Dar atât.

Tocmai am sărbatorit, ca în fiecare an, Ziua Mondială a Teatrului. De mii de ani scena a servit drept o ușă deschisă către un tărâm mai profund al minții si al inimii care ne face să simțim dezgust în prezența cruzimii și admirație în prezența generozității. Sentimentele de solidaritate și comunitate însă ne sunt acum foarte străine. Recunoaștem oare cât de incapabili suntem în acest moment să fim solidari sau cât de ipocrit sună acum așa-zisa noțiune de comunitate? E ca și cum ne-am preface că vrem să celebrăm și să ne bucurăm de această bijuterie prețioasă care ni s-a dat prin teatru, când de fapt o acoperim de un maldăr de zdrențe vechi, murdare, rău mirositoare.

Vă întreb: care mai este azi binele nostru comun? Orice impuls pozitiv se transformă în negativitate, violența tinde să înlocuiască dialogul.

În artă, noi, cei care ne numim cu mândrie artiști, cum înțelegem întrebarea asta? Cum se poate rezolva criza noastră acută de încredere unii în alții ?

Cât de adânci sunt rănile? Se mai pot vindeca?

Trebuie să ne amintim cine suntem. Suntem moștenitorii celor care s-au luptat să elibereze scena de realismul socialist și de cenzura comunistă și au pus bazele unui teatru deschis spre imaginație și adevăr.

Tânăr, ca mulți alții, am ales teatrul, cuprins de un val de idealism, dorind ca oamenii, plecând acasă, să fie mai buni – și până azi am rezistat să mă las molipsit de cinism ieftin, sarcasm și ură, cât și de lipsa de respect față de valoare. Unul din efectele negative ale democrației în artă: înlocuirea criteriului calității cu cel al majorității. Sunt într-adevăr un tip de modă veche. Politizarea teatrului nu m-a atras niciodată. Ideologizarea, la modă acum, care s-a infliltrat excesiv, sugrumă adevărata chemare a unui artist, aceea de a servi ceva mai înalt. Dragostea. Avem nevoie să iubim, nu doar să fim iubiți. Mă opresc aici, deja simt că am „vociferat in exces

Despre UNITER și nominalizări, așteptarea multora, sastisiți de scandal, e ca Senatul, în frunte cu Președintele actual, să se trezească și să ia decizii ferme. E momentul să se găsească o formă de reconciliere. În așteptare, propun să ne oprim, să respirăm, să privim lumea mai răbdător, înțelept și umil. Poate un moment de tăcere ar fi benefic. Inteligența tăcerii… the TEST is silence.

Andrei Șerban

4 aprilie 2023 0 comentariu
0 FacebookTwitterPinterestEmail
Unde e MILA?
Minutul de aur

Unde e MILA?

de Dana Chera 28 martie 2023

Tragedia de la Alba, acolo unde un tată și-a omorât copilul, cu poliția la ușă, și cazul de la Craiova, unde o femeie a fost arsă de un aparat RMN, în timpul unei investigații pe care o făcea la o clinică privată, intâmplări complet diferite ca gravitate și consecințe, trag un uriaș semnal de alarmă.

În România, NICIUN comunicat sau comunicator nu e în stare să transmită SINCERITATEA PĂRERII DE RĂU PENTRU CELE ÎNTÂMPLATE.

E normal! PENTRU CĂ EA NU EXISTĂ!

În primul caz, poliția înșiră proceduri care s-o scoată în fața celor care o acuză de incompetență, în cel de-al doilea, clinica… dă de înteles că nu e treaba ei rateul unui aparat din dotare și că… e pe undeva un buton de panică.

În ambele situații, niște eviscerați de omenie flutură hârtii și pași, ușor deranjați că trebuie să dea explicații.

Nu știu ce așteptări aveți voi; dar eu vreau să văd RESPECT PENTRU DRAMA CELUI CARE A AVUT NEȘANSA UNEI SUFERINȚE SAU A UNEI MORȚI CRUDE.

Stufoșenia explicațiilor are doar rolul de a împărți vina. Mai la stânga, mai la dreapta! Dar FAPTELE S-AU ÎNTÂMPLAT! ȘI ELE SE VOR ÎNTÂMPLA DUPĂ ACELAȘI ȘABLON, în lipsa unei empatii instituționale! Că nu îndrăznesc să spun educație.
Dacă legislația nu le e mănușă și școala e oricum pe repede înainte, sigur mila i-ar fi impuns pe polițiști să riște consecințe că au spart ușa morții. Și tot mila i-ar fi făcut pe cei de la clinică s-o liniștească pe doamna arsă de aparatul lor. Să o ajute să se recupereze. Să o țină în brațe, dacă asta dorea femeia.

Răceala asta națională o să ne înghețe pe toți, pe rând, și, dacă din întâmplare ne vom lovi pe stradă unii de alții, ne vom sparge bucăți.

PS.
Un pui de elefant a fost luat de curenți în timp ce traversa un râu. Mama sa a încercat să-l salveze dar l-a scăpat. Fără fișa postului, fără presă, fără un premiu la capătul drumului, turma s-a organizat să intervină. După manevre impresionante, elefanții au scos puiul din mijlocul râului. Teafăr!

Atât!

28 martie 2023 0 comentariu
2 FacebookTwitterPinterestEmail
  • 1
  • 2
  • 3
  • …
  • 10

Despre mine

Despre mine

Dana Chera

Prețuiesc viața! Cu toate ale ei! Nu obosesc să țin ochii larg deschiși pentru că lumea asta ne merită înfometați de lumină. Poate reușim împreună să ținem zilele ce vin cât mai departe de întuneric. Dacă începem cu ce simțim, poate reușim și cu ce spunem și ce facem! Ochii mari, deci! Pornim!

Abonează-te la blog prin email

Introdu adresa de email pentru a te abona la acest blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Postări recente

  • ACUM E MOMENTUL!

    23 mai 2023
  • Iohannis bagă în grevă România educată

    17 mai 2023
  • TABLOUL UNEI DRAME NAȚIONALE

    9 mai 2023
  • Discurs periculos!

    4 mai 2023
  • SĂ NU PUNEM MÂNA PE PIETRE!

    21 aprilie 2023

Categorii

  • Crezi ce vezi (2)
  • Ia povestea! (6)
  • Iubește și fă ce vrei (6)
  • Minutul de aur (92)
  • Oameni frumoși (5)
  • RO MÂNIE (7)

Despre mine

banner
Pretuiesc viata! Cu toate ale ei! Nu obosesc sa tin ochii larg deschisi pentru ca lumea asta ne merita infometati de lumina. Poate reusim impreuna sa tinem zilele ce vin cat mai departe de intuneric. Daca incepem cu ce simtim, poate reusim si cu ce spunem si ce facem! Ochii mari, deci! Pornim!

Postări populare

  • 1

    ILIE ȘERBĂNESCU. FRUMUSEȚEA RARĂ A OMULUI SCLIPITOR LA MINTE ȘI BUN LA SUFLET

    4 decembrie 2019
  • 2

    Merită! 

    14 decembrie 2020
  • 3

    O oră cu Sisif!

    26 noiembrie 2020
  • Email

@2019 Dana Chera. Toate drepturile rezervate.


Înapoi sus