ILIE ȘERBĂNESCU. FRUMUSEȚEA RARĂ A OMULUI SCLIPITOR LA MINTE ȘI BUN LA SUFLET

de Dana Chera
ilie-serbanescu-1
  • ROMANIA ESTE EXTREM DE PRETIOASA
  • MERG LA DUMNEZEU CU INIMA IMPACATA: MI-AM FACUT DATORIA FATA DE POPORUL MEU
  • VIN VREMURI GRELE!

— Dle profesor, ce are Romania cel mai de pret?

— Eu cred ca tara in sine! Este extrem de frumoasa si de pretioasa. Problema e ca e prost administrata. Si se pare ca merge din ce in ce mai rau. Am crezut ca apogeul proastei administrari a fost atins in perioada comunista. Ca nu se poate mai rau de atat.  Vremurile mi-au aratat ca se poate.  In momentul in care pierzi DECIZIA rezultatele sunt distrugatoare.

— Ce a pierdut tara asta cel mai de pret?

— Revin si spun: DECIZIA.   Lasi resursele tale pe mana altora, esti o colonie.  Forme ale dependentei fata de altii am cunoscut mereu, de cand s-au creat Tarile Romane.  Acum vedem o forma moderna a acestui tip de dependenta.  Nu pot sa spun ca acest colonialism este o forma  a capitalismului.  Si comunismul a incercat sa-l practice. Dar in capitalism s-a atins apogeul.
Romania este o tara administrata INTEGRAL de afara. Noi nu avem un cuvant de spus nici inauntru, nici afara.

— Ce vis frumos aveati acum 60 de ani? Cum arata el acum?

— Acum 60 de ani… e mult de atunci.  Chiar vreau sa-mi amintesc! Acum 60 de ani aveam 18 ani.  Cei mai frumosi ani, tumultuosi.  Eu, totusi, nu-mi amintesc sa fi avut vreun vis la 18 ani.  Era greu sa-ti faci vise individuale.  Totul era legat de ambient.  Cresteam odata cu tara.  Si, daca vreti, avand atat de putine vise, inseamna ca le-am realizat pe toate!

— Dle profesor, cum se vad oamenii din varful muntelui?

— Nu prea se vad oamenii de acolo.  Nu prea ai cum sa te gandesti la oameni.  De acolo vezi tara. Acolo sus esti mai aproape poate  de Dumnezeu! Daca ma gandesc, muntele e mai mult o idee. Nu un lucru. Nu ceva concret.  Si daca te raportezi la el asa, ca la o idee, vezi si intelegi multe.  Daca nu-l vezi asa, ma tem ca nu vezi nimic.   Cand ajungi in varf te desprinzi parca de tot ce e lumesc.  Totul este altfel! Esti intr-o alta dimensiune!  Nu faci efortul de a ajunge in varf ca sa atingi o culme sociala!  Acolo nu-s metereze sociale si cred ca oamenii care au aceasta nebunie, care iubesc muntele, care fac efortul urias de a urca, sunt deosebiti.

— Ii puneti intrebari lui Dumnezeu acolo?

— N-am fost niciodata Moise.

— Pastrand proportiile, dle profesor, oamenii asteapta profetiile dumneavoastra.

— As vrea sa va spun ca faptul ca ai ajuns, cum am ajuns eu , la o varsta matusalemica , nu-ti confera nimic in plus.  Luciditatea cu care poti vedea  vremurile pe care le traiesti  ori o ai, ori n-o ai! Asa cum bunatatea nu se castiga! Ori esti bun, ori nu esti! E despre ce e in tine!

— Ce este dragostea? Cum ati defini-o?

— Eu cred ca este putere si vulnerabilitate. Puterea de a face lucruri pe care, in mod normal, nu ai avea forta sa le faci si …vulnerabilitate. Caci  raul devine….mai rau. Si binele …minunat.

— Dle profesor, sunteti unul dintre cei mai cunoscuti si respectati formatori de opinie. Cat a costat sa nu puteti fi cumparat?

— Costa mult!  Sunt momente, nu putine, in care te gandesti daca merita sa faci asta. Dar pot sa spun ca, daca ai reusit sa nu te vinzi, simti o impacare cu tine care este formibabila!  De fapt, nu mai ajungi sa consideri ca te-a costat mult.  Mergi la Dumnezeu cu inima impacata. Stii ca ti-ai facut datoria fata de poporul tau.  Ce e mai important decat Dumnezeu si poporul tau?!  E drept, conteaza sa ai posibilitatea unui trai rezonabil. Fara dorinte prea mari.   E mai usor sa rezisti tentatiei.  Daca esti supus unor greutati mari…e dificil. Sa stiti ca eroii sunt putini! Eu am avut noroc.  Norocul de a ma salva Dumnezeu din momentele dificile. De a nu ma lasa sa ingenunchiez.  Sa nu ma aplec.   Si daca vorbim despre cei care se vand, cred ca pervertirea spirituala este cea mai periculoasa. Adica oameni care ajung sa creada si ei in neadevarul pe care il spun.  Si, as mai spune ceva: te vinzi daca ai tinte pe care le-ai convenit cu tine si esti frustrat ca nu le-ai atins. Eu nu am avut asemenea tinte.   Eu mi-am dorit sa nu fac rau. Sunt multumit ca n-am facut rau! Si n-am facut rau! Sau, cel putin,  asa cred eu.

— Aveti sa le spuneti ceva oamenilor care asteapta un mesaj de la dumneavoastra?

— Le spun ca eu ma simt un privilegiat ca am atatia ani! Nu-i fericesc pe cei care raman!

— Adica vin vremuri grele?

— Foarte grele!  Din foarte multe puncte de vedere!

— Spuneti tinerilor sa plece?

— Nu! Eu nu pot sa fac asta.  E treaba lor sa traga o concluzie din ce spun.

— Mai ramane tara tara?

— Se va intampla o impartire!

— Curand?

— Eu cred ca momentul e aproape!  Stam rau la capitolul EROI!

Ați putea citi, de asemenea