Oamenii. Pe cei mai mulți, miliarde… nu avem cum să-i știm. Pe unii i-am putea afla, dar nu vrem. Pe lângă unii trecem, îi vedem și… mergem mai departe. Am decis să mă opresc de câte ori pot ca să vă arăt oamenii pe lângă care obișnuim să trecem în grabă.
PEPE
57 de ani. Doua fete și două nepoate… „după una din ele” muncește „la fiare”. L-am rugat să-mi arate mâinile… Pepe adună fier vechi și îl vinde. Azi a făcut 15 lei. L-am găsit odihnindu-se pe marginea drumului. Mai avea ceva de mers până acasă. L-am întrebat: dacă ar lua-o de la capăt ce ar vrea să fie. Mi s-a părut că se uită spre cer. I-am mulțumit că m-a lăsat să-l cunosc!
