Pandemia scoate masca!

de Dana Chera
Pandemia scoate masca!

Nu există om zdravăn la cap pe care criza asta mondială să nu-l fi zdruncinat cumva. Până și adepții teoriilor conspirației se spală mai des pe mâini și nu se mai pupă cu oricine, cum le vine. Ce mă intrigă, însă, e avalanșa de glume care încearcă să înțepe balonul conjugal universal. Băieți și fete, toți cu gura până la urechi, vând poante și filmulețe din care pricepi că virusul i-a paralizat lângă jumătatea lor în cea mai cumplită vacanță: acasă, împreună. Și râd, evident. Un fel de râs de necaz. La rându-le, psihologi televizați acreditează ideea că, da, e dificil să stai cu al tău, a ta. Că, deodată, după ce au absentat unul din viața altuia, amorezii/soții/ iubiții s-au trezit că…încep să se cunoască: nemachiați, plictisiți, prea grași sau prea slabi, indolenți, fără preocupări comune, fără drag unul de altul. Buuun! Fără drag unul de altul. Eu zic: Doamne ajută! Pandemia ne pune acolo unde suntem din toate punctele de vedere. Deci… și din punct de vedere conjugal. Ce vreau să se înțeleagă e că butaforia… nu ajută niciunde. Timpul mort în care oamenii n-au ce-și spune este mai mult decât un reper. El vorbește stâlcit acolo unde oamenii mor de indiferență. Și, sincer, nu prea e de glumă! Teoretic, acest T zero ar trebui să restarteze relațiile. Să le așeze în matca sincerității. Cine știe ce pandemii mai vin și câte zile ne vor ține forțat în vacanța sinistră a neiubirii. Curaj, dragilor! Decât așa, falși cu noi, mai bine nu!

Ați putea citi, de asemenea